PÂRÂITÚRĂ, pârâituri, s. f. 1. Zgomot surd produs de ruperea, despicarea, frângerea etc. unui corp tare, dur, neelastic. 2. Zgomot sau sunet ascuțit, strident, care se produce prin apăsare; scârțâitură. ♦ Zgomot specific produs de ceva care arde. ♦ Succesiune de zgomote scurte și dese; răpăit. [Pr.: -râ-i-] – Pârâi + suf. -tură. Vezi definitia »

ANÍTĂ s. f. inflamație a anusului. (< fr. anite) Vezi definitia »

pleșitúră, pleșitúri, s.f. (reg.) pleșuvie, chelie. Vezi definitia »

pincă s. f. sg. 1. mită. 2. (intl.) bani mulți. Vezi definitia »

RETÓRTĂ s. f. 1. vas (de laborator) din sticlă, pământ sau platină, în formă de balon cu gâtul îndoit. 2. recipient cu pereți refractari, pentru distilări industriale. (< fr. retorte, germ. Retorte) Vezi definitia »