PENTICOSTALÍSM s. n. sectă religioasă care acordă o importanță doctrinară centrală botezului cu Duhul Sfânt și ai cărei membri, prin asceză și prin alți stimuli psihici, își produc o stare de extaz și de convulsii. (< penticostal + -ism) Vezi definitia »

CONSERVATÍSM s. n. conservatorism. (< fr. conservatisme) Vezi definitia »

LIMFATÍSM s.n. Boală manifestată prin mărirea volumului organelor limfatice, prin paloare și lipsă de energie. [< fr. lymphatisme]. Vezi definitia »

MESMERÍSM s. n. 1. doctrina lui Mesmer, care susține existența magnetismului animal. 2. metodă terapeutică bazată pe magnetismul animal. (< fr. mesmérisme) Vezi definitia »

EMANAȚIONÍSM s. n. Emanatism. [Pr.: -ți-o-] – Din emanație. Vezi definitia »