Definita cuvantului crăiță
CRĂÍȚĂ, crăițe, s. f. I. 1. Nume dat la două specii de plante erbacee din familia compozitelor, cu tulpina puternică și ramificată, cu frunze opuse, penat-divizate și cu flori galbene-portocalii, cu miros pătrunzător; vâzdoagă, ocheșele (Tagetes erecta și patula). 2. Varietate de ciupercă comestibilă, a cărei pălărie este purpurie pe deasupra, iar pe dedesubt galbenă-aurie. II. (La pl., art.) Dans popular românesc cu mișcare vioaie, răspândit în Oltenia; melodie după care se execută acest dans. III. (Rar; la jocul de cărți) Damă. [Var.: creíță s. f.] – Crai + suf. -iță.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu crăiță
ACTINOGENÉZĂ s. f. producere a radiațiilor. (< engl. actinogenesis) Vezi definitia »
CORVOÁDĂ, corvezi, s. f. 1. Muncă gratuită pe care țăranii erau constrânși s-o presteze în folosul moșierilor sau al statului. ♦ Muncă obligatorie pe care o făceau în trecut soldații, cu rândul, în cazarmă. 2. Fig. Obligație neplăcută, muncă silită. [Var.: corvádă s. f.] – Din lat. corvada sau fr. corvée (refăcut după podv(o)adă). Vezi definitia »
FEÚDĂ s.f. Domeniu primit în stăpânire de un vasal de la seniorul său în schimbul recunoașterii suzeranității seniorului, pentru faptul că îi păstra credință și se obliga să-i presteze anumite servicii. [Pron. fe-u-, var. feud s.n. / < it. feudo, cf. lat. feudum]. Vezi definitia »
GEÓDĂ s. f. 1. masă de minerale căptușită cu cristale, depuse în cavitățile rocilor; druză. 2. cavitate patologică în diverse țesuturi (oase, plămâni). (< fr. géode, gr. geodes) Vezi definitia »
CILÓZĂ s.f. Tremur convulsiv cronic al pleoapei superioare. [< fr. cillose]. Vezi definitia »