prăpástie (-ăstii), s. f. – 1. Hău, abis, genune. – 2. Gol, imensitate. – 3. Prostie, fleac. – Sl. (rus.) propastĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 211), cf. prăpădi. – Der. prăpăstui, vb. (a rostogoli; refl., a se năpusti; refl., a se tulbura); prăpădere, s. f. (înv., prăpastie), creație personală a lui Dosoftei; prepestenie, s. f. (Olt., prăpastie; dezastru). Vezi definitia »

AUTOBIOGRAFÍE, autobiografii, s. f. Biografie pe care o persoană și-o scrie ea însăși; datele esențiale din viața unei persoane, scrise de ea însăți. ♦ Compunere literară (în proză) în care autorul își povestește propria sa viață. [Pr.: a-u-to-bi-o-] – După fr. autobiographie (< gr.). Vezi definitia »

BÁLIE, balii, s. f. (Reg.) Vas mare, circular, făcut din doage, pentru spălatul rufelor. – Ucr. balija. Vezi definitia »

MACROBRAHÍE s.f. (Anat.) Dezvoltare excesivă a brațelor. [Gen. -iei. / < fr. macrobrachie, cf. gr. makros – mare, lat. brachium – braț]. Vezi definitia »

PLASMOGAMÍE s. f. prima fază a procesului de fecundație, în care are loc fuzionarea citoplasmelor celor doi gameți. (< fr. plasmogamie) Vezi definitia »