IMPLOZÍV, -Ă, implozivi, -e, adj. (Lingv.) Care se referă la implozie, relativ la implozie, articulat prin implozie. Consoană implozivă. – Din fr. implosif. Vezi definitia »

FOTOCONDUCTÍV adj. efect ~ = fotoconductibilitate; fotorezistiv. (< fr. photoconductif) Vezi definitia »

COGITATÍV, -Ă adj. referitor la cugetare. (< it. cogitativo) Vezi definitia »

SUBSTRACTÍV, -Ă adj. 1. (mat.; despre numere, segmente) care se succedă dintr-un număr, segment. etc. 2. (despre amestecuri de culori) care se realizează prin eliminarea unui domeniu din spectrul luminii albe. (< fr. soustractif) Vezi definitia »

AMPLECTÍV, -Ă adj. (bot.; despre organe) care îmbrățișează complet alte organe. (< fr. amplectif) Vezi definitia »