MANICÓRD s. n. vechi instrument muzical cu coarde și clape, asemănător clavicordului. (< it. manicordo, fr. manicorde) Vezi definitia »

NOTOCÓRD s. n. formație anatomică primitivă în regiunea dorsală a embrionului animalelor cordate, din care derivă scheletul vertebral; coardă dorsală. (< fr. notochorde) Vezi definitia »

LEZÁRD s. n. (Franțuzism) Piele de șopârlă tăbăcită. [Pr.: lezar] – Din fr. lézard. Vezi definitia »

MULTICÓRD, -Ă adj. (Despre instrumente muzicale) Cu mai multe coarde. [Cf. fr. multicorde]. Vezi definitia »

LOZINCÁRD, -Ă, lozincarzi, -de, adj. (Peior.) Care are caracter de lozincă. – Lozincă + suf. -ard. Vezi definitia »