Definita cuvantului carenă
CARÉNĂ, carene, s. f. 1. Partea exterioară a corpului unei nave, care se găsește sub linia de plutire. 2. Proeminență prelungită a unor organe. Carena sternului la păsări. 3. (Bot.) Structură în corola leguminoaselor alcătuită din două petale inferioare care cresc unite. – Din fr. carène, it. carena.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu carenă
DÁMĂ s. f. I. 1. doamnă, cucoană. ♦ de ~ = femeiesc. 2. femeie de moravuri ușoare, prostituată. II. 1. carte de joc pe care este desenată figura unei femei. 2. (la jocul de șah) regină. 3. (pl.) joc practicat pe o tablă ca cea de șah cu pioni sau discuri albe și negre. III. scobitură în copastia unei ambarcații, în care se sprijină manșonul ramei. (< fr. dame, it. dama) Vezi definitia »
MIELOSCLERÓZĂ s. f. scleroză a plăcilor, localizată în măduvă. (< fr. myélosclérose) Vezi definitia »
UMBRIȘOÁRĂ, umbrișoare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui umbră; umbriță. Umbră + suf. -ișoară. Vezi definitia »
PÍSTĂ, piste, s. f. 1. Fâșie de teren amenajată ca drum și rezervată unei circulații speciale. ♦ Fâșie de teren (circulară, ovală etc.) amenajată pentru întreceri sau antrenamente sportive. ♦ Teren amenajat pentru rularea avioanelor la decolare și la aterizare. ♦ Loc rezervat pentru dans într-un loc public. 2. Fig. Făgaș, cale, curs; direcție. 3. (Adesea determinat prin „sonoră”) Fâșie de la marginea peliculei cinematografice, fâșie a unei benzi de magnetofon etc. pe care este făcută înregistrarea sonoră. – Din fr. piste, it. pista. Vezi definitia »
STRÂMTOREÁLĂ, strâmtoreli, s. f. (Înv.) Strâmtoare. – Din strâmtori + suf. -eală. Vezi definitia »