SPĂTÁR², spătari, s. m. Înalt demnitar la curtea domnească în timpul feudalității, care avea la început funcția de a purta la festivități spata domnească, iar mai tărziu pe cea de șef al armatei și al poliției. ◊ Mare spătar = comandant suprem al oștilor țării. – Ngr. spatharis. Vezi definitia »

CESIONÁR, -Ă s. m. f. cel care beneficiază de o cesiune. (< fr. cessionnaire) Vezi definitia »

AUTOGESTIONÁR, -Ă adj. cu gestiune sau administrare proprie. (< fr. autogestionnaire) Vezi definitia »

FERMOÁR s.n. Dispozitiv folosit la încheierea unor obiecte de piele, de pânză etc. ♦ Închizătoare, de os sau de metal a unui colier, a unui album etc. [Pron. -moar. / < fr. fermoir < fermer = a închide]. Vezi definitia »

BRUMÁR² s. m. A doua lună (22 octombrie – 21 noiembrie) din calendarul republican francez (folosit între anii 1793 și 1806). – Din fr. brumaire. Vezi definitia »