ÉTOS s. n. 1. Ansamblu de trăsături specifice unui grup social sau unei epoci; fizionomie morală, moralitate. 2. Specific cultural al unei colectivități. [Scris și: ethos] – Din lat. ethos, gr. éthos. Vezi definitia »

șovărcós, -oásă, adj. (reg.; despre iarbă sau fân) amestecat cu șovar (papură și rogoz). Vezi definitia »

FITOBÉNTOS s. n. totalitatea plantelor din bentos. (< fr. phytobentos) Vezi definitia »

jindiós, jindioásă, adj. (reg.) 1. jinduitor, poftitor, doritor. 2. (înv.) dușmănos, invidios. Vezi definitia »

FIBROCARTILAGINÓS, -OÁSĂ adj. Referitor la fibrocartilaj. [< fr. fibrocartilagineux]. Vezi definitia »