ANACLÁZĂ s. f. distribuire a unei silabe lungi la două picioare metrice. (< fr. anaclase) Vezi definitia »

STÓLĂ s.f. 1. Rochie largă, căzând în falduri și încinsă cu două brâuri, pe care o purtau peste tunică matroanele romane. 2. Ornament de forma unei fâșii lungi, purtat pe după gât de preoții catolici la slujbă. [< it., fr., lat. stola]. Vezi definitia »

DÓMRĂ, domre, s. f. Instrument muzical cu coarde, cu cutia de rezonanță circulară și cu gâtul lung, de origine rusească. [Var.: dómbră s. f.] – Din rus. domra. Vezi definitia »

CĂPȘÚNĂ, căpșuni, s. f. Fruct fals al căpșunului, format din îngroșarea receptaculului floral în care sunt îngropate fructele propriu-zise, asemănător cu fraga, dar mai mare ca aceasta, de culoare roșie, cărnos, parfumat și gustos. – Probabil din căpușă (înv. „căpșună”) + suf. -une (lat. < -onem). Vezi definitia »

SUFLÁNTĂ s. f. compresor de aer sau de alte gaze, cu debite mari, pentru alimentarea cuptoarelor metalurgice. (< fr. soufflante) Vezi definitia »