Definita cuvantului creștet
CRÉȘTET, creștete, s. n. 1. Vârful capului; sinciput. ◊ Expr. Din (sau de la creștet) până în tălpi sau din tălpi până în creștet = de sus până jos, în întregime, peste tot trupul. ♦ Părul (din vârful) capului. ♦ (Rar) Căpătâi. 2. Vârf, culme, pisc, înălțime. – Crește + suf. -et.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu creștet
MANSUÉT, -Ă adj. blând, indulgent, bun. (< lat. mansuetus, it. mansueto) Vezi definitia »
ARBORÉT, arboreturi, s. n. 1. Totalitatea arborilor care cresc pe o anumită suprafață de pădure; suprafața de pădure pe care cresc acești arbori. 2. Partea superioară a catargului. – Lat. arboretum. Vezi definitia »
GHIȘÉT s. n. poartă, la crichet, din trei țăruși fixați în poziție verticală în sol, uniți la partea de deasupra. (< fr. guichet) Vezi definitia »
JET1 s. n. vână de fluid sau de flăcări care țâșnește cu presiune printr-un orificiu sau ajutaj. (< fr., engl. jet) Vezi definitia »
STILÉT s. n. 1. pumnal cu lama triunghiulară, foarte subțire și cu vârf ascuțit. 2. mic tub de metal fin și flexibil, cu care se sondează o plagă sau se introduce un fitil într-o fistulă. 3. organ fin și ascuțit, la unele insecte. (< fr. stylet) Vezi definitia »