Definita cuvantului croi
CROÍ2, croiesc, vb. IV. 1. Tranz. A tăia un material după forma și măsura indicată sau după un contur desenat în prealabil, pentru a obține piese ce urmează a fi asamblate în vederea confecționării unui obiect. 2. Tranz. A plănui, a pune la cale o lucrare care are nevoie de indicații, de planuri etc.; a începe un lucru sau o lucrare. ♦ Fig. A ticlui o minciună. 3. Tranz. A desfunda, a deschide un drum, o șosea etc., înlăturând obstacolele. 4. Tranz. Fig. (Fam.) A lovi, a bate un animal sau un om (făcându-i dungi sau vânătăi pe piele). 5. Intranz. Fig. (Fam.; în expr.) A o croi la fugă = a fugi în cea mai mare grabă (spre a scăpa de o primejdie). – Din sl. krojiti.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu croi
BĂICOI, oraș în jud. Prahova, pe rîul Dîmbu, afl. al Teleajenului; 20.066 loc. (1991). Expl. de petrol; reparații mecanice; panificație. Complex zootehnic (bovine). Combinat avicol. Biserici (sec. 19). Menționat ca sat în sec. 16. Declarat oraș în 1948. Vezi definitia »
CILIHÓI, -OÁIE, cilihoi, -oaie, s. m. și f. (Ornit.; reg.) Pasăre mare de pradă. ♦ Ceahlău. – Din cealh[ău] (<ceahlău) + suf. -oi. Vezi definitia »
marțafói (marțafói), s. m. – Șmecher, potlogar. Origine necunoscută. Din pol. marcovy „flăcău tomnatic” (Cihac, II, 189), pare puțin probabil, dată fiind extensiunea cuvîntului. Relația cu mag. márcafank „gogoașă” (Scriban) e întîmplătoare. Poate ar trebui legat de sl. mreti „a muri”, cf. sb. mrtca „cadavru”, mrtvan „om fără putere”. – Der. marțafoaică, s. f. (vagaboandă). Vezi definitia »
MOMIȚÓI, momițoi, s. m. (Reg.) Augmentativ al lui momiță; masculul maimuței. – Momiță3 + suf. -oi. Vezi definitia »
CĂMEȘÓI, cămeșoaie, s. n. Augmentativ al lui cămașă (1); cămașă lungă. – Cămeșă + suf. -oi. Vezi definitia »