Definita cuvantului croncănit
CRONCĂNÍT s. n. Faptul de a croncăni; croncănire, croncănitură; sunet strident scos de cioară, de corb etc. – V. croncăni.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu croncănit
MIELOCÍT s.n. Nucleu al celulelor nervoase din măduva osoasă roșie. [Pron. mi-e-. / < fr. myélocyte, cf. gr. myelos – măduvă, kytos – celulă]. Vezi definitia »
târhoțít adj. (reg.; despre lapte) acru. Vezi definitia »
CUPRÍT s. m. Oxid de cupru natural. – Din fr. cuprite. Vezi definitia »
DUDUÍT s. n. Faptul de a dudui; zgomot sacadat; duduitură, durduit. – V. dudui. Vezi definitia »
OGÂRJÍT, -Ă, ogârjiți, -te, adj. (Reg.) Slab, pipernicit, sfrijit. – V. ogârji. Vezi definitia »