TOXINOTERAPÍE s. f. tratament cu ajutorul unor toxine. (< fr. toxinothérapie) Vezi definitia »

NERVURÁȚIE s.f. ♦ (Liv.) Ansamblu de nervuri; mod de dispunere a nervurilor. ♦ (Constr.) Ansamblu de nervuri al scheletului de rezistență al unei construcții. [Gen. -iei. / < fr. nervuration]. Vezi definitia »

CERTIFICÁȚIE s.f. Certificare; (concr.) certificat. [Var. certificațiune s.f. / cf. fr. certification]. Vezi definitia »

EUFOMANÍE s. f. stare de bună dispoziție realizată prin intermediul drogurilor. (< eufo- /rie/ + -manie²) Vezi definitia »

ETNOBIOLOGÍE s. f. știință care studiază raporturile dintre om și mediul natural. (< fr. ethnobiologie) Vezi definitia »