CONCRETIZARE s. f. 1. acțiunea de a (se) concretiza; materializare. 2. (log.) operație a gândirii, legarea generalului de experiența senzorială. (< concretiza) Vezi definitia »

care nu este sau nu poate fi pretuit, apreciat, calculat; incalculabil; foarte pretios, foarte valoros; inestimabil. Face de care cineva simte o afectiune deosebita, foarte scump, foarte drag. Vezi definitia »

CONCILIÉRE s.f. Acțiunea de a concilia; conciliație. [Pron. -li-e-. / < concilia]. Vezi definitia »

LOȚIONÁRE, loționări, s. f. Acțiunea de a loționa și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. loționa. Vezi definitia »

oareșcáre (oáreșcare) (= oarecare) adj. nehot., pron. nehot. Vezi definitia »