Definita cuvantului cujbă
CÚJBĂ, cujbe, s. f. 1. Bucată de lemn bifurcată la capăt, care se fixează în pământ sau într-un zid și de care se leagă sau se atârnă, cu un lanț, ceaunul deasupra focului. 2. (Reg.) Nuia bine răsucită și pârlită în foc, întrebuințată în loc de frânghie. – Din scr. gužba.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cujbă
rî́ză (rîze), s. f. – Cîrpă, zdreanță. Sl. riza „îmbrăcăminte” (Cihac, II, 315), cf. sb., cr., rus. riza „îmbrăcăminte”, bg. riz „cămașă”, alb. rizë „batistă, cîrpă”. În Trans. – Der. rîzos, adj. (zdrențăros). Vezi definitia »
sinagógă (-gi), s. f. – Templu, havră. Fr. sinagogue, și mai înainte (sec. XVII), direct din gr. συναγωγή (Murnu). Vezi definitia »
FRÂNCÚȘĂ, frâncușe, s. f. Varietate de struguri cu boabe mici, neuniforme și rare, folosită pentru vinuri de masă. – Frânc + suf. -ușă. Vezi definitia »
pánchiță, pánchițe, s.f. (reg.) femeie de moravuri ușoare. Vezi definitia »
MOVIÓLĂ s. f. vizioneză sonoră cu un mic ecran pentru montajul filmelor. (< fr. moviola) Vezi definitia »