Definita cuvantului culegător
CULEGĂTÓR, -OÁRE, culegători, -oare, s. m. și f. 1. S. m. și f. Persoană care adună recolta. 2. S. m. și f. (Cu determinări) Colecționar. Culegător de folclor. 3. S. m. Zețar. 4. S. f. Mașină de cules. – Culege + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu culegător
MONOFLÓR, -Ă adj. (despre miere, polen) care provine de la o singură specie de floare. (< mono1- + -flor) Vezi definitia »
SUCCESÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Cel care urmează în locul altuia (într-o funcție, într-un rang etc.). 2. (Jur.) Moștenitor. [Cf. fr. seccesseur, lat. successor]. Vezi definitia »
PERSECUTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care persecută; persecutant (1). (< fr. persécuteur, lat. persecutor) Vezi definitia »
REOSPĂLĂTÓR, reospălătoare, s. n. Jgheab înclinat, confecționat din tablă și căptușit cu faianță, utilizat la spălarea, respectiv la concentrarea cărbunilor. [Pr.: re-o-] – Reo- + spălător. Vezi definitia »
SCOR s. n. raportul dintre punctele câștigate și cele pierdute într-o competiție sportivă. ♦ ~ alb = meci nul. (< fr. score) Vezi definitia »