CONCOMITÉNȚĂ s. f. coexistență, simultaneitate. (< fr. concomitance, lat. concomitantia) Vezi definitia »

AVENTÚRĂ, aventuri, s. f. Acțiune îndrăzneață și riscantă; întreprindere dubioasă, necinstită; intrigă amoroasă întâmplătoare. – După fr. aventure. Vezi definitia »

sângereálă, sângeréli, s.f. (reg.) V. sângerătură (2). Vezi definitia »

CONTRATÉMĂ, contrateme, s. f. Melodie care se aude concomitent cu subiectul în timpul expunerii lui într-o lucrare polifonică; contrapunct (1), polifonie. – Din fr. contre-thème. Vezi definitia »

AVANCRÓNICĂ s. f. cronică a unui spectacol scrisă înainte de a fi avut loc premiera. (< fr. avant-chronique) Vezi definitia »