URBANÍSTIC, -Ă, urbanistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știință al cărei obiect îl constituie sistematizarea așezărilor omenești existente și proiectarea de așezări noi; urbanism. 2. Adj. Care ține de urbanistică (1), privitor la urbanistică; edilitar. – Urban + suf. -istic sau urbanist + suf. -ic. Vezi definitia »

FILATÉLIC, -Ă adj. referitor la filatelie. (< fr. philatélique) Vezi definitia »

ENDECASILÁBIC, -Ă adj. (Despre versuri) Cu unsprezece silabe. [Cf. fr. hendécasyllabique]. Vezi definitia »

ȘEIC², șeicuri, s. n. Dans modern cu mișcări vioaie, săltate. – Din engl. shake. Vezi definitia »

GHIGILÍC, ghigilice, s. n. (Înv.) Scufie (de noapte). [Var.: ghicelíc s. n.] – Din tc. gecelik. Vezi definitia »