Definita cuvantului cumpănire
CUMPĂNÍRE, cumpăniri, s. f. Acțiunea de a (se) cumpăni și rezultatul ei. 1. Echilibru. ◊ Expr. (A ține arma) în cumpănire = (a ține arma) de mijloc (sprijinindu-și mâna de șold). 2. Fig. Măsură justă; chibzuială (în vorbe sau în fapte). – V. cumpăni.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cumpănire
BOBINÁRE, bobinări, s. f. Acțiunea de a bobina. Vezi definitia »
SOLUBILIZÁRE, solubilizări, s. f. Proces de transformare a unei substanțe greu solubile într-una ușor solubilă, în urma unui proces fizic sau a unei reacții chimice. – V. solubiliza. Vezi definitia »
REAUDIÉRE, reaudieri, s. f. (Jur.) Faptul de a reaudia. [Pr.: re-a-u-di-e-] – V. reaudia. Vezi definitia »
IPOSTAZIÉRE s.f. Acțiunea de a ipostazia și rezultatul ei. [Pron. -zi-e-. / < ipostazia]. Vezi definitia »
EPATÁRE, epatări, s. f. Acțiunea de a epata și rezultatul ei; uluire, uimire. – V. epata. Vezi definitia »