Definita cuvantului cumpănire
CUMPĂNÍRE, cumpăniri, s. f. Acțiunea de a (se) cumpăni și rezultatul ei. 1. Echilibru. ◊ Expr. (A ține arma) în cumpănire = (a ține arma) de mijloc (sprijinindu-și mâna de șold). 2. Fig. Măsură justă; chibzuială (în vorbe sau în fapte). – V. cumpăni.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cumpănire
TRANZISTORIZÁRE, tranzistorizări, s. f. Acțiunea de a tranzistoriza. – V. tranzistoriza. Vezi definitia »
PRIVIGHÉRE s. f. v. priveghere. Vezi definitia »
REARMÁRE s.f. Acțiunea de a rearma și rezultatul ei. [< rearma]. Vezi definitia »
DEBURÁRE s.f. Acțiunea de a debura și rezultatul ei; deburaj. [< debura]. Vezi definitia »
REPÚNERE s.f. Acțiunea de a repune și rezultatul ei. [< repune]. Vezi definitia »