MÂGLĂ, mâgle, s. f. (Reg.) Stivă. – Din magh. mágla (var. a lui máglya). Vezi definitia »

câșlă (cấșle), s. f. – 1. (Înv.) Tabără de iarnă a tătarilor. – 2. Tabără, campament. – 3. Așezare stabilă a ciobanilor, mai ales în timpul iernii. – Mr. cășlă, megl. cășlá. Tc. kișla „cazarmă” (Șeineanu, II, 93; Lokotsch 1281), cf. bg. kŭsla, rus. kišlja „gospodărie”. – Der. cîșlar, s. m. (baci); cîșlăriță, s. f. (băciță); cîșlărie, s. f. (așezare a ciobanilor). Vezi definitia »

GEOIZOTÉRMĂ s.f. Izogeotermă. [Pron. ge-o-i-. / < fr. géoisotherme, cf. gr. ge – pământ, isos – egal, thermos – cald]. Vezi definitia »

TRIVÓGĂ, trivogi, s. f. (Înv.) Bătaie în tobă. – Rus trevoga. Vezi definitia »

FRIGOTÉHNICĂ s. f. Ramură a tehnicii care studiază mijloacele și instalațiile de producere a frigului și procedeele utilizării practice a acestuia. – Frig + tehnică (după germ. Kältetechnik). Vezi definitia »