Definita cuvantului curmătură
CURMĂTÚRĂ, curmături, s. f. Depresiune, adâncitură pe culmea unui deal sau a unui munte; prăpastie între doi munți sau două dealuri; șa (4). – Curma + suf. -ătură.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu curmătură
VRÂNCEÁNCĂ, vrâncence, s. f. Femeie născută și crescută în județul Vrancea. ♦ Locuitoare din județul Vrancea. – Vrâncean + suf. -că. Vezi definitia »
APOSTRÓFĂ s. f. 1. mustrare, reproș. 2. figură retorică constând în întreruperea bruscă a șirului ideilor pentru a se adresa direct unei persoane sau unui lucru. (< fr. apostrophe, gr. apostrophe) Vezi definitia »
SÉXTĂ s. f. (muz.) interval într-o gamă diatonică de șase trepte; treapta a șasea de la o treaptă dată; supradominantă. (< fr. sexte, germ. Sexte) Vezi definitia »
săltătúră, săltătúri, s.f. (înv. și reg.) 1. salt; săritură. 2. mișcare de ridicare, de înălțare. Vezi definitia »
RUPTÚRĂ s. f. 1. rupere. 2. separare, întrerupere a legăturilor de prietenie între persoane, state. 3. (med.) lipsă de continuitate, intervenită brusc într-un organ. (< fr. rupture) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z