Definita cuvantului cursiv
CURSÍV, -Ă, cursivi, -e, adj. 1. (Despre scriere sau vorbire; adesea adverbial) Curgător, ușor, fluent. 2. (Despre caractere de tipar) Care imită scrisul de mână, aplecat spre dreapta; italic. ♦ (Substantivat, f.) Text tipărit cu caractere de tipar cursive. – Din fr. cursif, lat. cursivus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cursiv
DELOCUTÍV, -Ă adj. (despre prefixe) de origine prepozițională, care formează cuvinte de la locuțiuni. (< de2- + locuț/une/ + /t/iv) Vezi definitia »
PUNITÍV, -Ă adj. care pedepsește; destinat a pedepsi. (< fr. punitif) Vezi definitia »
AFIRMATÍV, -Ă, afirmativi, -e, adj. (Despre o enunțare) Care are un caracter de afirmare, un sens pozitiv; (despre judecăți) care conține o afirmație. ◊ Expr. În caz afirmativ = dacă se va întâmpla așa; în cazul când împrejurările sunt favorabile. – Fr. affirmatif (lat. lit. affirmativus). Vezi definitia »
ALTERNATÍV, -Ă adj. care alternează; ciclic, periodic. ♦ curent ~ = curent electric al cărui sens variază periodic. (< fr. alternatif) Vezi definitia »
CONSECUTÍV, -Ă, consecutivi, -e, adj. Care urmează fără întrerupere, în șir; succesiv. ◊ Propoziție consecutivă = propoziție circumstanțială care exprimă rezultatul unei acțiuni sau al unei stări din propoziția regentă. Conjuncție consecutivă = conjuncție care introduce o propoziție consecutivă. – Din fr. consécutif. Vezi definitia »