MATRÍȚĂ, matrițe, s. f. Unealtă cu o cavitate interioară, alcătuită din unul sau mai multe elemente, folosită la fasonarea, prin deformare plastică sub presiune, a unor materiale. ♦ Formă în care se toarnă literele într-o tipografie. – Din germ. Matrize. Vezi definitia »

ARHIDUCÉSĂ s. f. titlu purtat de prințesele fostei case imperiale a Austriei. (după fr. archiduchesse, it. arciduchessa) Vezi definitia »

LUCÁRNĂ s. f. fereastră mică în acoperișul unei clădiri, care permite pătrunderea luminii în pod. (< fr. lucarne) Vezi definitia »

CUÁDRICĂ s.f. v. cvadrică. Vezi definitia »

A ABATE DE LA CALEA DREAPTĂ (PE CINEVA): A împinge, a atrage pe căi greșite; v. A abate de la calea cea dreaptă. Vezi definitia »