OCHEȘÉL, -EÁ, -ÍCĂ, ocheșei, -ele, adj. Diminutiv al lui oacheș. ♦ (Substantivat, f. pl.; Bot.) Crăiță. [Var.: ochișél, -eá, -ícă adj.] – Oacheș + suf. -el, -ea, -ică. Vezi definitia »

ȘPÍGHEL s. n. Fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure. – Din germ. Spiegel[eisen]. Vezi definitia »

RUBINSPINÉL, rubinspineli, s. m. Varietate de spinel de culoare roșu-închis. – Rubin + spinel. Vezi definitia »

CARUSÉL s. f. 1. instalație din mai mulți căluți de lemn, pe care încalecă copiii și care se învârtesc pe o pistă circulară; călușei. 2. dispozitiv circular pentru manutențiune (1). un ~ aerodinamic = turn metalic pe un suport rotativ, pe care se poate monta un obiect profilat în vederea măsurării forțelor aerodinamice; strung-~ = strung cu axa de rotație verticală, la prelucrarea pieselor grele de înălțime mică. 3. reprezentație a unui grup de călăreți care execută o serie de mișcări de dresaj. 4. circulație intensă de vehicule în diverse sensuri. 5. (fig.) succesiune rapidă de oameni, de lucruri. (< fr. carrousel) Vezi definitia »

purcél (purcéi), s. m. – 1. Godac. – 2. Pată de cerneală. – Mr. purțel, megl. purțoi, istr. porce. Lat. pŏrcĕllus (Pușcariu 1406; Candrea-Dens., 1527; REW 6660), cf. it. porcello, prov., cat. porsel, fr. pourceau. – Der. purcea, s. f. (scrofiță; scroafă; Arg., ladă de bani); cică (var. cicio), interj. (servește la chemarea porcilor); purcelușe, s. f. (scrofiță); purceli, vb. refl. (a se împerechea porcii). – Cf. porc. Vezi definitia »