Definita cuvantului curățel
CURĂȚÉL, -EÁ, -ÍCĂ, curăței, -ele, adj. Diminutiv al lui curat; destul de curat, îngrijit; p. ext. (despre oameni) frumușel, drăguț, simpatic. ♦ Lucrat îngrijit; bunicel. – Curat + suf. -el, -ea, -ică.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu curățel
DJEBÉL s. n. munte, regiune muntoasă din Africa de Nord. (< fr. djebel) Vezi definitia »
ZIDURÉL, zidurele, s. n. Diminutiv al lui zid. – Ziduri (pl. lui zid) + suf. -el. Vezi definitia »
COCOȘÉL, cocoșei, s. m. 1. Diminutiv al lui cocoș (I). ◊ Compus: cocoșel-de-câmp = plantă erbacee cu flori roșii-cărămizii; ruscuță (Adonis aestivalis). 2. (Fam.) Monedă franceză de aur (în valoare de 20 de franci) pe care este gravat un cocoș (I); p. gener. monedă de aur. 3. (Reg.; la pl.) Floricele (de mâncat). – Cocoș + suf. -el. Vezi definitia »
GOLĂNÉL, golănei, s. m. (Fam.) Diminutiv al lui golan. – Golan + suf. -el. Vezi definitia »
STIGLEȚÉL s. m. v. sticlețel. Vezi definitia »