Definita cuvantului curățel
CURĂȚÉL, -EÁ, -ÍCĂ, curăței, -ele, adj. Diminutiv al lui curat; destul de curat, îngrijit; p. ext. (despre oameni) frumușel, drăguț, simpatic. ♦ Lucrat îngrijit; bunicel. – Curat + suf. -el, -ea, -ică.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu curățel
BRILĂNȚÉL, brilănțele, s. n. Diminutiv al lui briliant. – Briliant + suf. -el. Vezi definitia »
MUNTICÉL, munticei, s. m. (Rar) Diminutiv al lui munte (1); muntișor. – Munte + suf. -icel. Vezi definitia »
LARINGOCÉL s.n. (Med.) Tumoare gazoasă a gâtului cu ruptura laringelui. [< fr.laryngocèle, cf. gr. larynx – laringe, kele – tumoare]. Vezi definitia »
TROPOȚÉL adv. Cu pași deși și mărunți; ușurel. – Din tropot + suf. -el. Vezi definitia »
BUSHEL [BÚȘEL] s. m. unitate de măsură pentru capacități, de 36 l, în Marea Britanie și S.U.A. (< engl. bushel) Vezi definitia »