BRETÉSĂ s. f. 1. lucrare de fortificație medievală care întărea o altă fortificație. 2. nazal (II) mobil la coifuri. (< fr. bretesse) Vezi definitia »

gáplă s.f. (reg.) mașină de extras minereu, învârtită de cai. Vezi definitia »

pútină (pútini), s. f. – Bute, poloboc. – Mr., megl. butin, megl. putină. Origine obscură. Pare să trimită la gr. πυτίνη „damigeană” (Philippide, Principii, 147; Candrea, Conv. Lit., XXXIX, 431), dar proveniența nu este clară; după Candrea, prin intermediul unui lat. *putĭna; după Tiktin, prin v. germ. butinna, cf. germ. Butte; după Diculescu, Elementele, 450, direct din gr. Pascu 55 (și Pascu, Beiträge, 35), preferă să pornească de la un lat. *buttina, de la buttis, cf. butnar. Dwer. din sl. (Cihac, II, 301) nu este probabilă, și cu atît mai puțin dintr-un idiom anterior indoeurop. (Lahovary 320). Der. putinei, s. n. (vas de lemn pentru a bate laptele), probabil sing. s-ar refăcut după pl., în locul dim. *putinel (după Diculescu, Elementele, 460, dintr-un gr. πυτινηίον). Din rom. provine sb. putunja, ceh. putina, rut. putyno, putna, putena, pol. putnia, putyra, mag. putina, putton (Miklosich, Wander., 18, 22; Candrea, Elemente, 401). Vezi definitia »

EXÉDRĂ s.f. 1. (Ist.) Sală de primire în casele romane. 2. Anexă în formă de semicerc a unei construcții, care are în interior scaune de-a lungul zidului. ♦ Construcție în semicerc, într-un parc. [Cf. it. esedra, fr., lat. exedra]. Vezi definitia »

MELODRÁMĂ s.f. 1. (Lit.) Dialog cântat în tragedia antică greacă, între corifeu și un personaj. 2. Piesă de teatru cu acțiune complicată, neverosimilă, cuprinzând scene de groază ce alternează cu scene comice. ♦ Parte a unei lucrări dramatice, combinată cu muzică. [< fr. mélodrame, it. melodramma, cf. fr. melos – cântec, drama – acțiune]. Vezi definitia »