TĂRẤȚĂ, tărâțe, s. f. (Mai ales la pl.) 1. Înveliș al grăunțelor de grâu, de porumb etc. zdrobit prin măcinare și separat de făină la cernut. ◊ Expr. Scump la tărâțe și ieftin la făină, se spune despre cel care este zgârcit la cheltuieli mărunte, dar risipitor când nu trebuie. (Reg.) A face (pe cineva) tărâțe = a rupe în bucăți, a omorî (pe cineva). (Reg.) A se dedulci ca calul la tărâțe = a se deprinde cu binele. 2. Rumeguș (de lemn). 3. (Reg.) Mătreață (a pielii). – Din bg. trici, scr. trice. Vezi definitia »

șúlfă, șúlfe, s.f. (reg.; deprec.) 1. haină veche, deformată sau de calitate inferioară. 2. haină de croială orășenească. 3. femeie care are o ținută neîngrijită, neglijentă. 4. persoană care se îmbracă în haine orășenești. 5. om de nimic. 6. femeie de moravuri ușoare; femeie intrigantă. 7. (în expr.) a lătra ca o șulfă = a fi guraliv. Vezi definitia »

TÁRTĂ s.f. Prăjitură făcută dintr-un strat de aluat acoperit cu dulceață, cu cremă sau cu fructe. [< fr. tarte]. Vezi definitia »

ghérlă (ghérle), s. f. – Carceră, închisoare. De la Gherla, oraș din Trans., unde exista un penitenciar cunoscut. – Der. gherlan, s. m. (Trans., hoț). Vezi definitia »

TELECINEMATÉCĂ s.f. Colecție de filme pentru televiziune. [Gen. -cii. / < fr. télécinémathèque]. Vezi definitia »