AGÉSTRU, agestre, s. n. Con de dejecție. – Din fr. agestre. Vezi definitia »

TONOMÉTRU s. n. instrument folosit în tonometrie. (< fr. tonomètre) Vezi definitia »

POETÁSTRU s.m. (Depr.) Poet lipsit de talent; poetard. [< fr. poétastre, it. poetastro]. Vezi definitia »

DIÉDRU s. n. figură geometrică din două semiplane limitate de aceeași dreaptă, de intersecție. ♦ (adj.) unghi ~ = unghi care se formează prin intersectarea a două plane. (< fr. dièdre) Vezi definitia »

CONCÉRTMAISTRU s.m. Primul violonist al unei orchestre, care îl poate înlocui și pe dirijor; muzicantul principal al unui grup orchestral care cântă la același instrument cu grupul. [Pron. -mais-. / cf. germ. Konzertmeister]. Vezi definitia »