PRICINUITÓR, -OÁRE, pricinuitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care produce, provoacă, prilejuiește, dă naștere la ceva. 2. S. m. și f. (Înv.) Persoană care face, inițiază, produce ceva. [Pr.: -nu-i-] – Pricinui + suf. -tor. Vezi definitia »

BRÂNIȘÓR, brânișoare, s. n. Brâuleț. – Din brână + suf. -ișor. Vezi definitia »

PARTENOSPÓR s. m. spor din diviziunea unui gamet nefecundat. (< fr. parthénospore) Vezi definitia »

CĂZĂTÓR, -OÁRE, căzători, -oare, adj. Care cade. – Cădea + suf. -ător. Vezi definitia »

DECAPSULATÓR s.n. Mașină care servește la decapsularea inului. [< decapsula + -tor]. Vezi definitia »