POLIGRÁF s.m. Autor care a scris opere aparținând unor genuri variate. // s.n. Aparat pentru reproducerea unui manuscris în mai multe exemplare. [< fr. polygraphe, cf. gr. polys – numeros, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

SPECTROHELIOGRÁF, spectroheliografe, s. n. Instrument folosit pentru fotografierea soarelui în lumină monocromatică. – Fr. spectrohéliographe (< gr.). Vezi definitia »

ANOPISTOGRÁF, -Ă adj., s. n. (text) scris, tipărit pe o singură față a foii. (< fr. anopistographe) Vezi definitia »

vraf (-furi), s. n. Grămadă, maldăr, morman, teanc. – Var. Mold., Trans. vrav, Banat vrau. Sl. vrachŭ (Cihac, II, 464; Tiktin; Conev 72), de la vrĕšti, vrŭcha „a zdrobi”; s-a zis întîi despre grămezile de snopi adunați pe arie. – Der. vrăfui (var. vrăvui), vb. (a așeza în vraf). Vezi definitia »

CENOTÁF, cenotafe, s. n. (Livr.) Monument funerar ridicat în amintirea unei persoane decedate ale cărei oseminte se găsesc în alt loc sau au dispărut. – Din fr. cénotaphe, lat. cenotaphium. Vezi definitia »