Definita cuvantului că
CĂ conj. 1. Introduce propoziții subordonate: a) completive; Am spus că nu pot veni; b) subiective: Așa-i c-a venit și rândul meu?; c) atributive: Gândul că nu pot pleca mă chinuie; d) (cauzale) căci, fiindcă. Hai acasă că-i târziu; e) (consecutive) încât, de. E atât de slab, că-l bate vântul; f) (concesive) deși, cu toate că, măcar că. Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă; g) (temporale) după ce, când. Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea. 2. (Pop.) Și. Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește. 3. (În expr.) Nici că = nu. (Adversativ) Numai că = dar, însă. 4. Într-adevăr, așa e. Că bine zici d-ta. 5. De ce (nu)! cum (nu)! Că nu mai vine odată. 6. Doar. Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul! ◊ (Cu sens restrictiv) Nu că mă laud, dar așa este. 7. (În formarea unor loc.) Cum că, după ce că, măcar că etc. – Lat. quod.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu că
ASTRONAÚTICĂ s. f. Disciplină care se ocupă cu navigația interastrală. – După fr. astronautique. Vezi definitia »
sucuitúră, sucuitúri, s.f. (reg.) obicei, datină, tradiție. Vezi definitia »
díblă (díble), s. f. – Vioară. – Var. diplă. Sb., slov. dipla „fluier” (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Tiktin; Candrea), din ngr. δίπλα (Vasmer, Gr., 53); cf. germ. Diple. După Graur 150, din țig. dibla. – Der. diblar, s. m. (violonist); diblaș, s. m. (violonist). Vezi definitia »
BLEFAROSTENÓZĂ s.f. (Med.) Îngustare a pleoapei. [< fr. blépharosténose]. Vezi definitia »
CONTRAPROPAGÁNDĂ s. f. propagandă care tinde să anuleze efectele unei alte propagande. (< fr. contre-propagande) Vezi definitia »