RADIOCINEMATOGRAFÍE s.f. Metodă de diagnostic constând în înregistrarea pe film cinematografic a imaginii radiografice a unui organ în funcțiune. [Gen. -iei. / cf. fr. radiocinématographie]. Vezi definitia »

HIPERGLOBULÍE s. f. creștere exagerată a numărului globulelor roșii din sânge. (< fr. hyperglobulie) Vezi definitia »

TOXICOFOBÍE s. f. toxofobie. (< fr. toxicophobie) Vezi definitia »

SCOTOTAXÍE s. f. orientare pozitivă a organelor vegetale către întuneric. (< fr. scototaxie) Vezi definitia »

MODULÁȚIE s. f. 1. modificare a amplitudinii frecvenței sau fazei unei oscilații armonice. 2. (muz.) trecere a unui sunet, a unei melodii dintr-o tonalitate în alta; serie de inflexiuni corespunzătoare unei emisiuni vocale. (< fr. modulation, lat. modulatio, it. modulazione) Vezi definitia »