Definita cuvantului căina
CĂINÁ, căinez, vb. I. Refl. A se tângui, a se văita, a se plânge. ♦ Tranz. A compătimi, a deplânge. [Var.: căiní vb. IV] – Din sl. kajanŭ (part. lui kajati sen).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu căina
ÎNCERCĂNÁ, pers. 3 încercănează, vb. I. Refl. (Despre ochi) A face cearcăne. – În + cearcăn. Vezi definitia »
DISTORSIONÁ, distorsionéz, vb. I. Intranz. (Despre aparate) A produce distorsiune (1). [Pr.: -si-o-] – De la distorsiune. Vezi definitia »
scăciuná, scăciun, vb. I (reg.) a scormoni în foc cu cleștele. Vezi definitia »
tofána s.f. (înv.) otravă puternică. Vezi definitia »
FRECȚIONÁ vb. I. v. fricționa. Vezi definitia »