Definita cuvantului căina
CĂINÁ, căinez, vb. I. Refl. A se tângui, a se văita, a se plânge. ♦ Tranz. A compătimi, a deplânge. [Var.: căiní vb. IV] – Din sl. kajanŭ (part. lui kajati sen).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu căina
hâlțâná, hấlțân, vb. I (reg.) a (se) mișca încoace și încolo, a (se) clătina, a oscila. Vezi definitia »
BÎRNA, com. în jud. Timiș; 1.753 loc. (1991). Vezi definitia »
achiziționa, achiziționez v. t. 1. a fura 2. a aresta Vezi definitia »
LEȘINÁ, leșin, vb. I. Intranz. A suferi un leșin (1), a-și pierde cunoștința. ◊ Expr. A leșina de râs = a râde foarte tare. – Et. nec Vezi definitia »
CRAMPONÁ vb. I. refl. A se agăța puternic de ceva sau de cineva (pentru a obține ceva); (fig.) a se ține scai, morțiș de ceva sau de cineva. [< fr. cramponner]. Vezi definitia »