Definita cuvantului căință
CĂÍNȚĂ, căințe, s. f. Părere de rău, regret, remușcare. – Căi + suf. -ință.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu căință
DOCTOREÁSĂ, doctorese, s. f. (Pop. și fam.) Soție de doctor (1); femeie care practică medicina; doctoriță. ♦ Femeie care vindecă bolile cu mijloace empirice. [Var.: doftoreásă s. f.] – Doctor + suf. -easă. Cf. fr. doctoresse. Vezi definitia »
șógoră, șógore, s.f. (reg.) cumnată. Vezi definitia »
APOCÓPĂ, apocope, s. f. Cădere a vocalei finale a unui cuvânt. „Fără” a devenit „făr'” prin apocopă. – Fr. apocope (lat. lit. apocopa). Vezi definitia »
FÍSTULĂ, fistule, s. f. (Med.) Canal format accidental sau în urma unei operații, care comunică spre interior cu o glandă sau cu o cavitate naturală ori patologică și care drenează în afară secrețiile acestora; ulcerație adâncă într-un țesut al organismului. – Din fr. fistule. Vezi definitia »
păoánă, păoáne, s.f. (reg.; mai ales la pl.) podoabă făcută din una sau mai multe pene de păun, purtată de flăcăi la pălărie; păun. Vezi definitia »