Definita cuvantului călare
CĂLÁRE adv. (Adesea adjectival) încălecat pe cal, pe alt animal sau, p. ext., pe un obiect. ◊ Expr. De(-a) călare = a) călărind, încălecat; din fuga calului, de pe cal; b) fig. fără odihnă. Nici călare, nici pe jos = nici așa, nici așa. A fi călare pe situație = a domina o situație, a se simți tare, sigur într-o anumită împrejurare (grea). [Formă gramaticală; pl. (adjectival) călắri] – Lat. caballaris, -em.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu călare
RUGINÁRE, ruginări, s. f. Mic arbust otrăvitor, cu frunze înguste, lucioase, persistente și cu flori albe sau roșietice dispuse în mănunchiuri la vârful ramurilor (Andromeda polifolia). – Din rugină. Vezi definitia »
înghețare, înghețări s. f. (pub.) blocare (a salariilor, a unor activități atc.). Vezi definitia »
SUMARIZÁRE s. f. v. sumariza. [Dicționar ortografic] Vezi definitia »
PREFILTRÁRE s. f. filtrare prealabilă a apei printr-un prefiltru. (după fr. préfiltration) Vezi definitia »
POCĂÍRE, pocăiri, s. f. Faptul de a se pocăi. – V. pocăi. Vezi definitia »