Definita cuvantului călare
CĂLÁRE adv. (Adesea adjectival) încălecat pe cal, pe alt animal sau, p. ext., pe un obiect. ◊ Expr. De(-a) călare = a) călărind, încălecat; din fuga calului, de pe cal; b) fig. fără odihnă. Nici călare, nici pe jos = nici așa, nici așa. A fi călare pe situație = a domina o situație, a se simți tare, sigur într-o anumită împrejurare (grea). [Formă gramaticală; pl. (adjectival) călắri] – Lat. caballaris, -em.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu călare
ÎNȘIRÁRE, înșirări, s. f. Acțiunea de a (se) înșira și rezultatul ei; șir; fig. succedare, perindare; expunere (a unui șir de idei, de fapte), enumerare. – V. înșira. Vezi definitia »
ZURUÍRE, zuruiri, s. f. Acțiunea de a zurui și rezultatul ei; zornăit. – V. zurui. Vezi definitia »
oare,adjectiv(Adesea substantivat)Care se linguseste Vezi definitia »
REZINIFICÁRE, rezinificări, s. f. Acțiunea de a rezinifica și rezultatul ei. – V. rezinifica. Vezi definitia »
DISIMILÁRE s.f. Acțiunea de a disimila; disimilație. [< disimila]. Vezi definitia »