Definita cuvantului călăuză
CĂLĂÚZĂ, călăuze, s. f. 1. Persoană care însoțește pe cineva spre a-i arăta drumul și spre a-i da indicațiile sau explicațiile necesare; ghid. 2. Persoană care îndrumează într-o acțiune, într-un domeniu de cercetare etc.; conducător, îndrumător. 3. Îndreptar, ghid. [Var.: călăúz s. m.] – Din tc. kılavuz, ngr. kalaúzis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu călăuză
FLECĂREÁLĂ, flecăreli, s. f. Vorbărie fără rost, vorbă de clacă; flecărie, pălăvrăgeală. – Flecări + suf. -eală. Vezi definitia »
zătoácă (reg.) s. f., g.-d. art. zăloácei; pl. zătoáce Vezi definitia »
BIÓNICĂ (‹ engl. {i}) s. f. Disciplină care se ocupă cu studiul proceselor biologice și al structurii organismelor vii, în scopul rezolvării prin similitudine a unor probleme tehnice și al creării de sisteme tehnice (modele) care să prezinte caracteristici funcționale asemănătoare funcțiilor organismelor vii. Vezi definitia »
MALÁNDRĂ s. f. crăpătură eczematoasă a cutei jaretului la cai. (< fr. malandre) Vezi definitia »
DACTILOGRÁMĂ s.f. Urmă lăsată de deget, folosită ca mijloc de identificare în antropometrie. [< fr. dactylogramme, cf. gr. daktylos – deget, gramma – literă]. Vezi definitia »