Definita cuvantului călăuză
CĂLĂÚZĂ, călăuze, s. f. 1. Persoană care însoțește pe cineva spre a-i arăta drumul și spre a-i da indicațiile sau explicațiile necesare; ghid. 2. Persoană care îndrumează într-o acțiune, într-un domeniu de cercetare etc.; conducător, îndrumător. 3. Îndreptar, ghid. [Var.: călăúz s. m.] – Din tc. kılavuz, ngr. kalaúzis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu călăuză
LASÉTĂ, lasete, s. f. Cordon îngust, drept sau rotund, utilizat la confecționarea unor dantele. ♦ Obiect de decorație interioară lucrat cu acest cordon. – Din fr. lacet. Vezi definitia »
FANTÁSMĂ s. f. fantomă (1). ◊ (fig.) imagine, priveliște neclară, ireală. ◊ produs al imaginației, himeră. (< fr. fantasme, gr. phantasma) Vezi definitia »
AUTOTOXÍNĂ, autotoxine, s. f. Toxină produsă de un organism prin el însuși. [Pr.: a-u-] – Auto1- + toxină. Vezi definitia »
ANTROMASTOIDÍTĂ s. f. inflamație a antrului și a mastoidei. (< fr. antromastoïdite) Vezi definitia »
necuvinínță s.f. (înv.) necuviință. Vezi definitia »