EBOȘOÁR, eboșoare, s. n. 1. Spatulă din lemn, fier sau os, cu care sculptorii modelează argila, ceara etc. 2. daltă folosită de olari, dulgheri etc. – Din fr. ébauchoir. Vezi definitia »

naratar= instanta a comunicarii in textul narativ literar, caracterizata prin participarea concreta a ,,alter egoului„ cititorului la discursul narativ realizat de catre narator; naratarul intradiegetic= naratarul care este prezent in cadrul naratiunii prin receptarea mesajului, fiind denumit si cititor fictiv; naratarul extradiegetic= entitatea stearsa, persoana in sine care realizeaza lecturarea (lectorul); (precizare: informatiile sunt extrase dintr-o carte de teorie literara) Vezi definitia »

TRANSFERCÁR s.n. (Tehn.) Vehicul pentru transportul rapid al lingourilor încălzite de la cuptoare la laminor. [Cf. fr. transfercar, engl. transfer-car]. Vezi definitia »

UIEGÁR¹, uiegare, s. n. (Reg.) Dulap în care se păstrează sticle și vase; blidar. – Din uiagă + suf. -ar. Vezi definitia »

sulinár, sulinári, s.m. și sulináre, s.n. 1. (s.m.; reg.) variatate de crap de formă lunguiață; sulac. 2. (s.n.; înv. și reg.) tub de canal, pentru scurgerea apei. 3. (s.n.; înv. și reg.) copac tânăr sau trunchi de copac înalt, subțire și drept. 4. (s.n.; înv. și reg.) lemn gros, drept și rotund; carâmbul loitrei carului sau căruței. 5. (reg.) fiecare dintre cele două țepușe de pe coama caselor țărănești; bold, săgeată, suliță, țeapă. 6. (s.n.; reg.) mână curentă. 7. (s.n.; reg.) lăstar dat din tăietura trunchiul unei sălcii. Vezi definitia »