a-i ajunge până peste cap expr. a se sătura (de ceva / de cineva), a nu mai putea răbda Vezi definitia »

VARICÁP, varicape, s. n. (Electron.) Varactor. – Din fr. varicap. Vezi definitia »

țap, țapi s. m. 1. bărbat care poartă cioc, barbă. 2. (deț.) denunțător. Vezi definitia »

hap (hápuri), s. n. – Pilulă. – Mr. hapă. Tc. hap (Șeineanu, II, 205; Röesler 606; Ronzevalle 80), cf. ngr. χάπι, alb., bg. hap. Vezi definitia »

SIREÁP, -Ă, sirepi, -e, adj. 1. (Despre cai) Iute, năvalnic, greu de stăpânit; sălbatic. 2. (Reg.; în sintagma) Floare sireapă = semn alb pe care îl au unii cai în frunte. [Var.: (reg.) sirép, sireápă, adj.] – Din sl. sverĕpŭ. Vezi definitia »