PANAMÁ² s.f. Afacere frauduloasă de mari proporții, legată de coruperea funcționarilor de stat. [Pl. -le. / < fr. panama, cf. Panama – istm care leagă cele două Americi]. Vezi definitia »

SOMÁ vb. I. tr. A cere cuiva sub amenințare să îndeplinească ceva. ♦ A pune cuiva în vedere, în formele stabilite de lege, să (nu) execute ceva. [< fr. sommer]. Vezi definitia »

ARMÁ vb. tr. 1. a introduce un cartuș în camera de tragere a unei arme. 2. a fixa armătura de fier a unei construcții de beton armat. ◊ a consolida cu o armătură o piesă, o galerie de mină. 3. (mar.) a echipa o navă cu cele necesare plecării în larg. ◊ a introduce ramele unei ambarcații în furcheți. (< fr. armer, it., lat. armare) Vezi definitia »

ATACAMA 1. Puna de ~, deșert în N statului Chile, la 3.200 m alt. medie, între Cordiliera Coastelor și Anzii Centrali, de-a lungul Oc. Pacific, între 22º și 27 º lat. S, pe c. 1.000 km lungime. Unul dintre cele mai aride pustiuri de pe Pămînt (precipitații sub 50 mm/an). Zăcăminte de salpetru, aur, argint, borax, cupru. 2. Fosă oceanică în Oc. Pacific, în lungul coastei chiliene. Lungime: c. 1.500 km Ad. max.: 8.050 m (măsurată în 1957). Vezi definitia »

ZBUCIUMÁ, zbúcium, vb. I. ~ (din smâc, prin intermediul evoluției: smăcina > *sbăcina > *sbucina și încrucișare formală evidentă cu bucium¹ [; sau din lat. bucināre; sau din bucium¹, fără a-i putea însă explica semantismul] – din rom. provine ngr. μπουτσμω̃) Vezi definitia »