Definita cuvantului căpetenie
CĂPETÉNIE, căpetenii, s. f. Persoană care se află în fruntea unui grup; conducător, șef, comandant. ◊ Loc. adj. De căpetenie = de frunte, principal; fundamental. [Var.: (reg.) căpiténie s. f.] – Cap1 + suf. -enie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu căpetenie
GASTRONOMÍE s. f. arta de a prepara mâncăruri alese sau de a le aprecia. (< fr. gastronomie) Vezi definitia »
FIZIOPATÍE s. f. tulburare fiziologică provocată de diverși factori. (< fr. physiopathie) Vezi definitia »
PROTANOPÍE s. f. incapacitate a ochiului de a percepe roșul; daltonism. (< fr. protanopie) Vezi definitia »
isopíe (-íi), s. f. – 1. Carte ce conține viața și fabulele lui Esop. – 2. Fabulă, parabolă. De la Isop („Esop”, cf. v. fr. Ysopet. Sec. XVII. Vezi definitia »
zăluzíe (înv., reg.) s. f., art. zăluzía, g.-d. art. zăluzíei; pl. zăluzíi, art. zăluzíile Vezi definitia »