ARCÁȘ, arcași, s. m. 1. (Înv.) Oștean înarmat cu arc. 2. (La sg.; art.) Constelație din emisfera australă, compusă din 146 de stele vizibile cu ochiul liber; săgetătorul. – Din arc + suf. -aș. Vezi definitia »

TAMẤȘ, tamâșuri, s. n. Proptea care se așază sub un butoi pentru a-l fixa și a-l împiedica să se rostogolească. – Din magh. támasz. Vezi definitia »

ináș, ináși, s.m. (reg., înv.) 1. slugă tânără, băiat, fecior. 2. ucenic. Vezi definitia »

múrăș, -ă, múrăși, -e, adj. (reg.) cu pete negre (oile). Vezi definitia »

scobăiéș, scobăiéși, s.m. (reg.) scobar (scobai, poduț) mic; scobărel (pește mic de râu). Vezi definitia »