SUPERIÓR, -OÁRĂ I. adj. 1. așezat în partea de sus; deasupra. ◊ (despre cursuri de apă) spre izvor. 2. care are un loc înalt (într-o ierarhie). 3. care se distinge prin calități, prin merite deosebite. ◊ la un nivel mai înalt. ♦ matematici ~ oare = parte a matematicii care folosește metode de cercetare foarte complexe; învățământ ~ = treaptă a învățământului care urmează după cel liceal; studii ~ oare = studii universitare. II. s. m. f. cel care ocupă un loc mai important într-o ierarhie, cel care are un grad mai mare decât altul. (< lat. superior, fr. supérieur) Vezi definitia »

SIMPLIFICATÓR, -OÁRE adj. care simplifică. (< fr. simplificateur) Vezi definitia »

nepricepătór, nepricepătoáre, adj. (înv.) nepriceput. Vezi definitia »

ATINGĂTÓR, -OÁRE, atingători, -oare, adj. (Înv.) 1. Care ține de..., care se referă la... 2. Fig. Înduioșător, emoționant, impresionant. ♦ Jignitor; supărător. – Din atinge + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

FRANCTIRÓR s.m. Soldat voluntar care nu făcea parte dintr-o armată regulată; (spec.) partizan al mișcării de rezistență din Franța în timpul celui de-al doilea război mondial. [< fr. franc-tireur]. Vezi definitia »