Definita cuvantului căptușeală
CĂPTUȘEÁLĂ, căptușeli, s. f. 1. Pânză sau stofă cu care se dublează, în interior, un obiect de îmbrăcăminte, pentru a-i da un aspect mai îngrijit și pentru a-l face mai călduros. ♦ Material aplicat în interiorul încălțămintei pentru ca aceasta să-și mențină forma. 2. Pânză sau stofă cu care se învelesc unele obiecte pentru a le feri de deteriorare. 3. Strat rezistent de lemn, de metal sau de cărămidă, cu care se acoperă un obiect pe dinăuntru sau pe dinafară (pentru a-l feri de degradare, pentru consolidare, izolare termică, acustică etc.). 4. Ramă de lemn care acoperă fețele interioare ale golului unei uși și de care sunt fixate canaturile ușii. – Căptuși + suf. -eală.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu căptușeală
TROÁCĂ, troace, s. f. 1. Albie, copaie, covată (scurtă și lată). 2. Ladă mare în care cade făina măcinată la moară. 3. Vas de lemn (în formă de jgheab, de ladă lungă etc.) în care se pune apa sau mâncarea pentru animale. 4. (Fam.; la pl.) Catrafuse, calabalâc. [Var.: (reg.) troc s. n.] – Din germ. dial. Trok. Vezi definitia »
fereală, fereli s. f. (intl.) 1. închisoare, pușcărie. 2. ascunzătoare. Vezi definitia »
xilogravúră (-lo-gra-) s. f., g.-d. art. xilogravúrii; (clișee, stampe) pl. xilogravúri Vezi definitia »
GÁLICĂ s.f. Încălțăminte romană de proveniență din Galia. ♦ Sanda de capucin. [< lat. gallica]. Vezi definitia »
MENIÁNĂ s.f. Balcon sau terasă exterioară la casele romane sau italienești. [Pron. -ni-a-. / < lat. maenianum, cf. fr. méniane]. Vezi definitia »