Definita cuvantului căra
CĂRÁ, car, vb. I. 1. Tranz. A duce ceva dintr-un loc în altul; a transporta (în cantități mari). ◊ Expr. A căra apa cu ciurul = a munci în gol, a se agita fără rezultat. A căra cuiva (la) pumni (sau palme, gârbace etc.) = a da cuiva multe lovituri cu pumnul (sau cu palma, cu biciul etc.), a bate zdravăn pe cineva. A-l căra (pe cineva) păcatele = a se lăsa dus, târât oarecum fără voie. 2. Refl. (Rar) A se duce dintr-un loc în altul. ♦ (Fam.) A pleca repede (și pe furiș) de undeva; a se cărăbăni. – Lat. *carrare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu căra
ULCERÁ, ulcerez, vb. I. Refl. și tranz. A căpăta sau a produce o ulcerație. – Din fr. ulcérer. Vezi definitia »
sepultura, sepulturi – loc de inmormantare, mormant, groapa, ingropare, ingropat,inhumare, inmormantat. Vezi definitia »
MARMORÁ vb. tr. a da aspect de marmură (unui material. (< germ. marmorieren) Vezi definitia »
ASTÂMPĂRÁ, astấmpăr, vb. I. 1. Refl. A se liniști, a se potoli, a se cuminți. ♦ A se calma. 2. Tranz. A face să înceteze; a domoli. [Var.: stâmpărá, vb. I.] – Lat. *ex-temperare. Vezi definitia »
conumerá, conúmăr, vb. I (înv.) a număra, a socoti printre ... Vezi definitia »